Cum se construieşte?
1. Începerea lucrărilor
   După obţinerea autorizaţiei de construcţie şi de organizare a şantierului se va anunţa începerea lucrărilor la Inspecţia de Stat în Construcţii.
Numărul autorizaţiei de construcţie se trece pe un panou care se amplasează la vedere, la stradă.
Pe acest panou cu dimensiunea de 60 x 80cm (conform Legii 50/1991) se afisează:
• denumirea construcţiei conform autorizaţiei de construire obţinute
• numele beneficiarului
• numele proiectantului
• numele antreprenorului / regie proprie
• numărul autorizaţiei de construcţie
• data eliberării autorizaţiei şi cine a eliberat-o
• valabilitatea autorizaţiei.
• data începerii construcţiei.
• data terminării construcţiei.
Absenţa acestui panou poate fi sancţionată cu amenzi de către inspectorii Disciplinei în Construcţii. Tot după obţinerea acestor autorizaţii se mai plateşte o taxă către Disciplina în Construcţii care reprezintă 0,7% din valoarea construcţiei, evaluată şi calculată de Primărie. Autorizaţia de construcţie este valabilă 1 an de la data dobândirii. Eventualele întreruperi sau depăşiri peste termenul dat, cât şi continuarea lucrărilor dupa acestea trebuie anunţate tuturor forurilor implicate în eliberarea avizelor şi autorizaţiilor. Acestea întrerup sau prelungesc dupa caz execuţia lucrărilor. Maximum de autorizare pentru ridicarea unei case este de 2 ani dupa care, pentru continuare, se reia întregul ciclu de autorizare al construcţiei.
2. Fundatia
Alegerea tipului de fundaţie se va face prin proiectul de rezistenţă, în funcţie de normative şi zona seismică, de tipul terenului, condiţiile climaterice, ţinând cont eventual şi de calitatea materialelor folosite în construcţie.
Foarte important este ca fundaţia să prezinte siguranţă în exploatare.
În cazul caselor prefabricate din lemn, datorită greutaţii reduse a acestui tip de structură, fundaţia poate fi realizată în sistem economic.
Studiul geotehnic efectuat prima oară (recomandabil) la cumpărarea terenului şi a doua oara (obligatoriu) la obţinerea autorizaţiei de construire îşi dovedeşte pe deplin necesitatea. Fundaţiile se pot executa din: beton simplu (B 100), beton armat (la un teren cu o structură neomogena, supus tasării); din piatră naturală cu sau fără mortar folosit cu rolul de liant (anrocamente folosite în zonele de munte şi deal, de obicei pentru construcţii mai uşoare); din zidărie de piatră (se execută din piatră de râu, prinsă în mortar); din beton ciclopian ( se obţine prin înglobarea, în proporţie de circa 30%, în beton, a pietrelor brute, a pietrelor de râu, etc.).
Adâncimea fundaţiei se stabileşte în funcţie de: adâncimea de îngheţ, existenţa pânzelor de apă freatice, caracteristicile rezulatate din studiul geotehnic, etc. Fundaţiile de mică adâncime, caracteristice caselor prefabricate din lemn, pot fi continuie sau izolate.
Se recomandă ca fundaţia să iasă cu 25 – 30 cm deasupra nivelului solului pentru a se evita umezirea zidăriei pe timp de ploaie.
Pentru construcţiile uşoare (case, case de vacanţă, garaje, etc.), o soluţie recomandabilă este aceea a realizării unei fundaţii continue cu descărcări pe reazăme izolate, care realizează o presiune efectivă mai mare pe teren, compensând presiunea de umflare.
Pentru a se asigura o stabilitate crescută şi o exploatare normală a unei clădiri, atât terenul pe care se construieşte, cât şi fundaţia trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
- terenul trebuie să fie suficient de rezistent, astfel încât să nu cedeze sub apăsarea fundaţiei;
- deformaţiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie să depaşească limita admisibilă pentru tipul de construcţie;
- fundaţia trebuie să fie alcătuită încât să aibă capacitatea de a transmite şi repartiza uniform şi în deplină sigurantă, efortul la care este supusă de către partea de suprastructură (construcţia superioară);
- adâncimea de fundare trebuie să corespundă normelor, adică fundaţia să nu fie afectată de îngheţ, umflarea sau contracţia solului, afânarea acestuia. Un alt element de care trebuie să se ţină seama o reprezintă dinamica pământului: alunecări de teren, seisme etc. Probleme apar atunci când solul în care se intenţionează să se execute fundarea este sensibil la umezire, este argilos, cu umflături şi contracţii mari, ori este foarte compresibil.
3. Structura

   Pereţii casei, prin funcţiile lor, sunt un element cheie în ansamblul caselor din lemn. Prima lor funcţie este dată de componenta de structură statică autoportantă, care garantează durabilitatea în timp şi siguranta în exploatare.
La pereţii de tip sandwich această funcţie este asigurată de structura de lemn masiv (stâlpi şi traverse). O altă funcţie de baza a pereţilor este capacitatea de izolare termică - fonică) de regulă cu inserţia straturilor de vată minerală). Ultima funcţie principală a pereţilor este aspectul estetic.
Uzual, scheletul casei (structura de rezistentă) se face din stâlpi (dulapi) din lemn masiv (de regulă raşinoase) tratat complet, cu dimensiuni

CASA DIN PANOURI PREFABRICATE DIN LEMN
de (12 – 20) x 5 cm, asezaţi vertical la distanţa de 40 – 50 cm unul de celălalt. La pereţii interiori, grosimea stâlpilor poate fi mai redusă (10 cm). Izolarea pereţilor exteriori se face prin fixarea straturilor de vată minerală (grosimi de 5 – 12 cm).
Pe partea exterioară a pereţilor se poate fixa un strat OSB (plăci din aşchii late), care asigură panourilor de casă şi întregii case rezistenţa deosebită la deformare (mai ales la forţe orizontale - vânturi puternice, cutremure).
Variante de placări exterioare (între stratul termoizolant şi tencuială / lambriu):
a. cherestea (astereală) + şipci de tencuială+ plasă rabitz;
b. OSB + polistiren expandat (40 mm grosime) + plasă din fibră de sticlă;


VARIANTĂ DE STRUCTURĂ A PEREŢILOR EXTERIORI
c. cherestea (astereală) + strat de polistiren expandat (20 – 30 mm);
d. Plăci de „Heraklith” (plăci din fâşii înguste de lemn din esenţă moale, tratate antiseptic şi liate cu ciment) + plasă rabitz;
e. Polistiren expandat + plăci din plastic orizontale (siding);
f. Polistiren expandat + plăci din mase plastice (imitaţie caramidă sau piatră);
g. Polistiren expandat + lambriuri lemn (lăcuite sau vopsite).
4. Pardoseala 
Pardoseala este realizată dintr-un strat de 4 – 5cm de ciment (şapă) peste care se va monta gresia, linoleumul, parchetul sau scândura de brad în grosime de 25mm.
5. Ferestre si usi
Ferestrele şi uşile se montează înainte de a începe montarea instalaţiilor şi executarea finisajelor interioare.
Materialele din care se pot realiza aceste elemente sunt diverse: lemn, metal, PVC, lemn stratificat sau alte materiale mixte şi compozite.
6. Plansee

Casele construite pe structură din lemn se particularizează prin excepţionale calitaţi termo şi fonoizolatoare ale planşeelor. Stratul izolator de vată minerală sau polistiren expandat reglează transferurile de căldură pe verticală şi amortizează foarte eficient chiar şi zgomotele cele mai stânjenitoare (călcătura unor pantofi cu toc înalt, tropăitul copiilor, căderea unui obiect greu).
Spre deosebire de planşeele de beton, cele ce fac parte din structura orizontală de rezistenţă a caselor din lemn pot primi cu mai multa uşurintă şi cheltuieli mai reduse, finisaje variate şi spectaculoase.
Grinzile structurii pot fi lăsate la vedere, efectul estetic fiind garantat. Ele pot fi acoperite în totalitate prin placare cu lambriu sau gips - carton.
Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolator suplimentar.
Un planşeu bine executat, conform detaliilor din proiectul de structură, este tot atât de rezistent din acest punct de vedere ca şi unul de beton armat.
Pentru planşee, peste panourile de pereţi se aşează, de regulă, dulapi orizontali de 20/5 cm, la interax de 40 – 50 cm, care constituie elementul de rezistenţă al planşeelor. Peste acesta se aşeaza straturile care formează pardoseala camerelor (în primul rănd termoizolaţia). La deschideri mai mari de 6 m se pot utiliza subgrinzi având secţiunea de 200 x 200 mm. Opţional, în locul grinzilor masive se pot folosi grinzi lamelare, lipite multistrat. Planşeele se pot realiza în mai multe moduri constructive:
a. planşee cu grinzi din lemn dispuse la distanţe reduse (40 – 60 cm) care se reazemă pe scheletul portant din lemn;
b. planşee cu grinzi din inimă plină realizate din placaj şi incleiate. Aceste tipuri de grinzi dau posibilitatea de modulare astfel încât să se poată acoperi deschideri şi forme diverse în plan ale construcţiei;
c. planşeele cu ferme din lemn realizate cu zăbrele metalice sau din lemn. Această soluţie dă posibilitatea unei montări simple pe şantier, fără a folosi utilaje de ridicare, iar poziţionarea conductelor pentru instalaţii se poate face în inalţimea grinzilor prin golurile existente;
d. în cazul etajelor mansardate, tălpile inferioare ale fermelor de acoperiş constituie grinzile de planşeu peste etaj.
În toate cazurile, termoizolaţia şi fonoizolaţia la nivelul planşeului se realizează cu saltele de vată minerală sau polistiren cu densitate mare.
La partea interioara se executa finisajul tavanului alcătuit din plăci de gips carton sau lambriuri din lemn, montate prin intermediul unui caroiaj de şipci.
La partea superioară, pentru imbunataţirea comportării structurii de rezistenţă a caselor din lemn la solicitări seismice sau la solicitări de vânt cu intensitate mare, grinzile planşeelor se vor placa cu plăci fibrolemnoase tip OSB sau cu doua rânduri de scânduri dispuse încrucişat la 45 de grade.
Fixarea plăcilor fibrolemnoase sau a scândurilor pe grinzile de planşeu se realizează cu cuie si holzsuruburi, iar fixarea grinzilor de scheletul portant din lemn se face cu piese metalice speciale. Pentru o preluare cat mai eficientă a eforturilor de lunecare în plan orizontal, plăcile fibrolemnoase sau scândurile trebuie sa fie prelucrate pe cant în sistem lambă şi uluc.
Dacă se doreşte un montaj rapid şi se dispune de utilaje de ridicare a planşeelor se pot realiza module prefabricate asemeni panourilor de pereţi: cu termoizolaţie, placare de rezistenţă din plăci OSB sau scânduri încrucişate, finisaje.

7. Sistemul termoizolant
Sistemul termoizolant al pereţilor cu structura din lemn şi al planşeelor din lemn este format din mai multe straturi de materiale, care împreună cu bârnele din lemn, formează peretele propriuzis.
Cum se realizează termoizolaţia?
Una dintre variante poate fi următoarea:
Primul strat termoizolant înserat printre bârnele de lemn este cel de vată minerală (cu grosimea de 12 cm) prevazută cu folie de aluminiu anticondens.
Vata minerală se montează cu folia de aluminiu către interiorul casei, iar peste aceasta se aplică plăcile din gips – carton. În final se realizează finisajul pereţilor: lambriuri, vopsea lavabilă, etc.
Mergând apoi cu termoizolaţia spre exterior, după stratul de vată minerală se vine cu un placaj OSB de 18 mm, hidrofugat; peste acesta se aplică un strat termoizolant din polistiren expandat de 4 – 6 cm grosime, fixat prin lipire şi ancorat cu agrafe metalice cu rozetă. Pentru ca tencuiala de exterior să facă priza, pe stratul de polistiren se prinde o plasă din fibră de sticlă, peste care se dă apoi tencuiala cu o grosime de 6 mm. În final se va realiza finisajul exterior.
Această structură termoizolantă echivalează din punct de vedere al confortului termic cu un perete de cărămidă de 78 cm.
Izolaţia este componenta construcţiei care influenţează temperatura în mod direct şi indirect prin controlarea extinderii umiditatii în spaţiile construite.
În cazul construcţiilor din prefabricate din lemn cea mai mare parte a căldurii pierdute se datoreaza faptului că structura din lemn care are o rezistenţă termică mult mai mică decat cea a izolaţiei. Majoritatea tehnologiilor de realizare a izolaţiilor termice încearcă să reducă acest effect.
Transferul de caldură se realizează dinspre zonele reci spre zonele calde. În perioada iernii, căldura se transferă dinspre interiorul încalzit artificial spre exteriorul rece.
În perioada verii, caldura se transferă, ziua, dinspre exterior spre interior iar noapte, cand temperature exterioară scade, dinspre interior spre exterior.
Sitemul clasic de izolaţie termică pentru casele din prefabricate din lemn se bazează pe un strat consistent de vată minerală sau de sticlă. În exterior este placa de OSB şi lambriul din lemn.
În interior se montează bariera anti-vapori din polietilena şi placa de rigips peste care se efectuează finisajele.

În scopul creşterii coeficientului termic al clădirii se poate aduga la exterior un strat din placi de polistiren extrudat sau polistiren expandat de mare densitate.
O compenenta esentiala pentru realizarea unei bune izolatii termice a casei este izolatia termica aplicata fundaţiei care este una dintre cele mai importante surse de umiditate, în cazul în care nu este izolată corect.
Fundaţia realizată din structură de beton armat are aplicată pe exterior un strat isolator din polistiren extrudat sau expandat de mare densitate peste care se tencuieşte un strat protector de ciment de 12 mm.

Bariera anti - vapori

Are rolul de minimaliza efectele umidităţii.Există trei modalităţi prin care umiditatea atacă construcţia:
-difuzia: umiditatea migrează dintr-o zonă cu umiditate crescută într-o zonă cu umiditate redusă. Acest fenomen face ca fenomenul să se extindă în scurt timp în zone întinse ale construcţiei. Bariera anti-vapori face ca difuzia umidităţii sa fie redusă sau chiar să fie eliminată;
-acumulările şi scăpările de aer din construcţii generează spaţii în care se acumulează umiditate în exces în cavităţile din pereţi şi în eventualele imperfecţiuni ale structurii. Bariera antivapori creează un start izolator care diminueaza substanţial aceste efecte.
-pătrunderea ploii: afectează structura izolatoare a casei. Bariera anti-vapori este utilizată pentru a preveni infiltraţiile generate de acţiunile ploii.
Intresul pentru creşterea eficienţei termice a locuinţei a facut ca tehnologiile dezvoltate pe această linie sa determine scăderea infiltraţiilor de aer şi implicit a umidităţii, fapt care generează creşterea coeficientului termic al construcţiei. Umiditatea care patrunde în clădire, în special prin zonele de intersecţie ale structurilor genereaza condens, determină ulterior apariţia igrasiei şi mucegaiului care au un efect distructiv asupra clădirii. Barierele anti-vapori bine realizate reduc aprope la zero riscurile apariţiei umiditatii în nou construcţie.
Nivelul de umiditate al aerului defineşte umiditatea relativă a construcţiei. O umiditate relativă de 100% indică faptul că aerul conţine o mare cantitate de vapori fapt care poate influenţa negative temperatura din incintă. O umiditate relativă situată între 30 si 50% este optimă pentru un grad de confort normal.
Aerul cald poate “transporta” mai multă umiditate decat aerul rece. Umiditatea difuzată de caldură umezeste structurile construcţiei pana la nivelul în care acestea nu mai pot reţine cantitatea de vapori suplimentară, moment în care apar problemele legate de igrasie si mucegai.
Cand aerul cald intră în contact cu suprafeţe reci, vaporii de aer se condensează iar picăturile de lichid se depozitează pe respectivele structuri. În zonele cu variaţii climatice, condensul apare de regulă în perioada lunilor reci.
De asemenea, aerul cald generat în interiorul clădirilor se strecoară prin defectele din structura clădirilor formând zone în care se depoziteaza umiditatea, care se difuzeaza ulterior spre zonele mai puţin umede. Acumularea acesteia în exces poate dauna foarte mult construcţiei..
Pentru izolarea pereţilor şi acoperişului contra infiltrăriii umidităţii se folosesc bariere anti-vapori realizate, de regula, din folii de polietilena sau folii de aluminiu montate intr-o structura continuă, etansă, care previne realizarea scurgerilor de aer şi difuzia vaporilor de apă în interiorul construcţiei. Cel mai utilizat material pentru realizarea barierei de vapori pentru pereţi din structuri prefabricate din lemn este folia de polietilena continuă cu grosimea de 0.15 mm.
Infiltrările determinate de ploaie sunt minimalizate de finisajele exterioare eficiente care impiedica apariţia fenomenului. Deoarece lemnul folosit la realizarea structurilor de baza are un grad scazut de umiditate, în combinaţie cu bariera internă anti–vapori şi finisajele exterioare anti-umiditate, există şanse reduse ca în interiorul structurii pereţilor sau acoperişului să se formeze acumulări de umiditate care să afecteze stabilitatea termică a construcţiei.
Bariera antiu-vapori este o membrană care restricţionează migrarea umidităţii prin difuzie din zone cu un grad înalt de umiditate. Bariera de vapori trebuie instalată în apropierea părţii încalzite a pereţilor pentru a nu genera condesarea vaporilor de apă pe partea rece a structurii.
Zonele dintr-o construţie în care apar probleme de umiditate
Există mai multe zone în care umiditatea poate provoca probleme pentru o construcţie.
Ferestrele. Condesul care se instalează în jurul ferestrelor este determinat de scăpările de aer care apar datorita unor probleme de construcţie. Problemele de condens pot fi rezolvate prin creşterea eficientei termice a ferestrei, reducerea pierderilor de aer din jurul ferestrei printr-o etanşare cât mai buna, realizarea unei încălziri suplimentare a zonei, montarea unei bariere tip termopan.
Zonele de interseţie ale pereţilor şi tavanului. Aceste intersecţii sunt principalele generatoare de umiditate, putând afecta structura pereţilor şi generând scăderea coeficientului termic şi scăderea substanţiala a confortului din locuinţe. O buna bariera anti – vapori poate diminua în mare masură eventualele neajunsuri.
Mansarda şi plafonul. Scăpările de aer din mansardă şi condensul care apar ulterior pot afecta structura generală a clădirii. O bună izolaţie exterioară, o ventilaţie eficientă şi o barieră anti–vapori pot înlătura aceste neajunsuri.

Instalatii
Instalaţiile sanitare/termice/electrice sunt montate în interiorul pereţilor sandwich, a planşeelor sau pardoselilor. Toate interioarele pot fi personalizate dupa gusturile şi solicitările clientului.
Procedura de instalare a unei centrale termice:
1. Dacă sunteţi racordat la un sistem centralizat de distribuţie a energiei termice trebuie să faceţi o cerere pentru debranşare.
2. După ce aţi rezolvat cu debranşarea contactaţi o firmă autorizată de gaze (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale) pentru racordarea separată la instalaţia de gaze naturale.
Punctul 1 si 2 se pot desfăşura în acelaşi timp.
3. Achiziţionarea unei centrale termice.
4. Contactarea unei firme pentru montarea centralei. Firma trebuie să fie autorizată ISCIR pentru montaj.
5. La finalizarea instalaţiei de în călzire se va face punerea în funcţiune a centralei.
6. Autorizarea funcţionării centralei termice.
Autorizarea se face de către o firmă autorizată ISCIR pentru VTP (verificare tehnică periodică) contra - cost.
Actele necesare autorizării funcţionării centralei termice:
a. Proiect instalaţie termică avizat IT şi IS (instalaţie termică şi instalaţie sanitară) de către un verificator autorizat MLPTL.
b. Factură achiziţie centrală termică.
c. Certificat de garanţie centrală termică.
d. Manual de utilizare pentru centrala termică în limba română.
e. Raportul pentru punere în funcţiune a centralei termice (PIF).
f. Aviz import ISCIR pentru centrala termică.
g. Declaraţie de conformitate pentru instalaţia de încălzire emis de către firma montatoare autorizată ISCIR.
Actele pentru punctele 1. şi 2. le primiţi la achiziţionarea centralei.  

9. Fosa septica
Multe case nu sunt racordate la ţeava de canalizare. Pentru o parte din ele acest lucru nu este posibil niciodata. Soluţia? O fosă septică.
Acţiunea începe prin alegerea locului de realizare a fosei.
În mod obişnuit, acesta se află în apropierea clădirii, la o distanţă nu mai mare de 20-30 m, pe un amplasament care să fie favorabil operaţiei de vidanjare. Foarte important este faptul că aceasta trebuie să se amplaseze în avalul oricărei surse de apă. Având în vedere rolul acesteia de colectare-decantare şi de asigurare a infiltraţiei apei relativ curate în pământ, săpătura va fi realizată astfel încât să depăşească stratul permeabil cu 50-100cm (nisip sau pietriş). Forma în plan poate fi circulară sau pătrată, iar realizarea se face prin execuţie pe loc sau din prefabricate.
Simplă şi economică s-a dovedit a fi realizarea fosei septice din plăci prefabricate (cu fante) turnate din beton armat. Plăcile vor fi prevăzute încă din faza de turnare cu posibilitatea obţinerii unor fante de scurgere(de infiltrare a apei). Pentru aceasta se vor turna separat plăcile din beton armat la dimensiunile corespunzatoare (de exemplu: 1,00x-1,00x0,06m) folosind un cofrag simplu, realizat din şipci de lemn. Pentru a realiza fantele dorite, înainte de turnarea betonului în cofrag vor fi intercalate cubuleţele din polistiren expandat, de o grosime egală cu cea a plăcii. După întărirea betonului, aceste cubuleţe pot fi scoase din placa turnată. În acest fel se vor realiza orificiile. La doua zile de la turnare, cofragul se scoate, peste placă se aşterne un strat de hârtie de sac (ştearsă cu petrol sau motorină) şi se continuă turnarea celei de-a doua plăci. Operaţia continuă în acest mod până la turnarea celor patru placi. La numai 7-8 zile de la turnare, plăcile se desfac, apoi se scot pe rând cuburile de polistiren. Astfel, în plăci rămân suficiente orificii pentru infiltrarea apei în strat. În ultima placă trebuie să se realizeze un gol pentru a putea fi traversată de ultimul tronson al conductei de canalizare. La baza fosei se va realiza un filtru invers pentru a se evita colmatarea rapidă a stratului permeabil.
La intervale de 5-10 ani, fosele se vidanjează, avându-se în vedere că înaintea acestei operaţii să se asigure amestecarea repetată a nămolului cu apa din fosă şi chiar cu apa de adaus. Odată golită fosa cu vidanja, se vor spăla pereţii acesteia cu jet de apă sub presiune, încercând în acest fel să se uşureze pătrunderea apei în strat în perioadele ce vor urma.

11. Acoperisul

Acoperişul este elementul constructiv care închide construcţia la partea superioară pentru a o proteja împotriva intemperiilor. Se disting doua tipuri: acoperiş cu pante şi acoperiş terasă. Acoperişul cu pante este format din urmatoarele elemente: şarpantă, învelitoare, elemente auxiliare.
Şarpanta constituie elementul de rezistenţă din lemn. Şarpantele pot fi din lemn :
- pe scaune (şarpante dulghereşti), compuse din:
a. astereală – scândura de 2.5 cm şi laţime de 12-20 cm;
b. căpriori – lemn ecarisat (68x68 mm, 96x96 mm sau lemn rotund cu diametrul de 10-12 cm la 70-90 cm unul de altul);
c. penele – lemn ecarisat 10x12 cm – 15x25 cm şi sunt: pene de coamă şi cosoroabe (la partea inferioară)
- cu ferme ( pentru deschideri mari), alcătuite din:astereală, căpriori, pene, ferme.
Învelitoarea – este elementul de protecţie - poate fi din:
o lemn (şindrilă şi sită)
o carton bituminat
o plăci de azbociment
o ardezie
o materiale ceramice
o metalice din tabla zincată, galvanizată, din aluminiu, plumb sau cupru
o din materiale plastice
o olane: se prezintă sub formă de jgheaburi tronconice şi se montează în două rânduri pe astereală de lemn sau direct pe plăci din beton armat peste care se aşterne carton bitumat . Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice.
o ţigle: se utilizeaza ţigle solzi şi ţigle profilate(trase sau presate). Pot fi cu aşezare simplă sau dublă. La coame se montează piese speciale fixate cu mortar.
Acoperişul terasă – este compus din:
• Planşeul suport
• Izolaţie hidrofugă
• Izolaţie termică
• Structura de protecţie
• Beton de pantă
• Elemente de protecţie (pietriş mărgăritar, dale, etc).
Elementele auxiliare – au rolul de iluminare, etanşare, colectare şi îndepărtare a apelor meteorice (tabachere, lucarne, luminatoare, deflectoare, streşini, jgheaburi, burlane, pazii, sorturi).
9. Sfaturi utile
   - intrarea principală a cladirii trebuie orientată spre poarta principală a curţii;
- dacă reţelele de utilitaţi există (gaz metan, apă, canalizare, stâlpi de electricitate, telefonie, drum de acces), cheltuielile aferente racordării la acestea sunt proporţionale cu distanţa faţă de casă;
- casa se va ridica la minimum cinci metri de la stradă şi la trei metri de casa vecinilor, dacă au fereastra spre terenul dumneavoastră;
- camera de zi şi terasa trebuie amplasate pe partea cea mai însorită (sud, sud – est, sud –vest);
- pentru o construcţie economică este recomandabil să alegeţi o formă cât mai simplă (dreptunghi); unghiurile şi intrândurile ar spori cheltuielile şi vor duce la pierderi de spatiu în unele încăperi;
- o configuraţie foarte economică pe verticală este o casă cu două niveluri, mansardată, unde la primul nivel se amplasează camera de zi şi utilităţile, iar în mansardă dormitoarele şi eventual o baie;
- o terasă cu ieşire din living sau sufragerie poate fi mult mai utilă decat un balcon cu ieşire dintr-un dormitor;
- încăperile umede (bucătărie, baie) ar putea fi poziţionate adiacent una faţă de alta (învecinate sau pe coloană);
- să se ţină cont că o placare cu lambriu de lemn la exterior necesită un efort mai mare de intreţinere decât o tencuială clasică.  

Fundatia

- este continua sub ziduri si prevazuta, de regula, cu placa de beton armat, se executa conform proiectului si normelor tehnice. In situatia in care nu se doreste realizarea fundatiei cu placa de beton se poate opta pentru planseul din lemn (vezi planseul intermediar)
       
Peretele exterior al casei

- este realizat din dulapi de 45x150 mm, iar cei de compartimentare, din elemente de 45x100 mm, montantii (elementele verticale) sunt asezati in mod obisnuit la 40cm unul de celalalt, pe cand conlucrarea intre panouri si repartizarea uniforma a eforturilor este asigurata de traverse.
- Acolo unde ni se cere, ne adaptam si la cerintele sistemului Holzrahmenbau (elemente de grosime 60 mm cu 60 cm distanta intre montanti).
- Captuseala exterioara este realizata cu placi de aschii orientate (OSB) de 12mm. In zonele cu risc seismic ridicat se poate dubla captuseala cu OSB si pe interior, asigurand o rezistenta suplimentara
- Vata minerala se inglobeaza in grosimea peretilor si este protejata cu folii speciale.
- Pentru usurinta montajului, peretii ii realizam din panouri de 3-5 m lungime, usor manevrabile.
               
Planseul peste fundatie

- se realizeaza de regula in sistemul : hidroizolatie, polistiren, peste care se toarna o sapa de ciment iar cel intermediar se realizeaza din dulapi de 45x200 mm, pina la cei de 45x240 mm, lungimea lor fiind determinata de calculul de rezistenta.
- La partea superioara, planseul se rigidizeaza cu placi de OSB de 18 mm, izolarea fonica fiind asigurata de vata minerala de 100 mm, protejata de o folie - bariera de vapori.
    <               
Acoperisul

- Are structura de rezistenta tot din dulapi de 45x220...240 mm, asamblati in sistemul capriori-clesti sau in ferme grinda cu zabrele.
- Conlucrarea spatiala se realizeaza cu elemente liniare din lemn, benzi si piese metalice speciale, placi OSB sau astereala din scanduri. La deschideri mai mari, in zona livingului sau in spatiul mansardat, se folosesc grinzi din lemn lamelar incleiat.
- Vata minerala umple spatiile dintre capriori (200mm grosime). Este protejata la interior si exterior de folii speciale asigurand un confort termic deosebit.
               

Fatada si finisajul interior

- pot fi din lemn prelucrat special (vacuum) ori se pot folosi solutii moderne, preluate de la casele din caramida : tencuieli pe polistiren sau placaje care imita zidaria, vopsitorii pe gips-carton, tapete.

Lemnul

- este uscat 16%, masiv in structura peretilor, masiv sau lemn lamelar incleiat in elementele de rezistenta de planseu sau acoperis.
- este tratat in conformitate cu dorinta clientului si cu conditiile de vacuum (clasa 4), cu cerintele zonei de montaj, contra mucegaiului si microorganismelor, carii sau termite, insistandu-se pe rezistenta la umezeala sau la foc - in conformitate cu caietul de sarcini si cu cerintele locale.
- prinderile structurii se fac cu cuie speciale antivibrative si cu inclestare chimica in lemn, imbinarile spatiale fiind dublate de piese metalice speciale din clasa SIMPSON standard sau proiectate special pentru zone seismice.
Captuseala structurii peretilor
- poate fi din placi de aschii orientate (OSB) sau din betonyp, la fel si stratul suport al pardoselilor.
Vata minerala
- are caracteristicile de izolare cele mai performante ale momentului si este protejata cu folii speciale - bariera de vapori (sau de dispersie a acestora in zonele ventilate).
- termoizolarea planseului peste fundatie se poate face cu vata minerala ventilata in cazul planseului din lemn sau cu polistiren, in cazul adoptarii solutiei cu sapa de ciment.
Placajele interioare
- se prefera pentru casele familiale din gips-carton standard, rezistent la foc sau la umiditate, montat direct pe structura din lemn sau cu straturi intermediare de rigle sau placi aglomerate.
Placajul exterior
- poate fi din tencuieli armate pe polistiren, diverse placaje speciale din PVC sau Vinyl Siding, placaje ceramice aderente sau straturi ventilate din caramida de fatada.
- pentru casele de vacanta, atat finisajele interioare cit si cele exterioare pot fi din lemn, accentuindu-se caracterul rustic.
Invelitorile
- invelitorile sunt de obicei similare cu cele de la casele din caramida si pot fi din :

• sindrile bituminoase - Bardoline (Tegola)
  - placi ondulate - Bituwell
  - tabla profilata - Lindab, Belprofile, Plannya, Ranilla
  - tigle ceramice usoare – Tondach 

Tamplaria

- poate fi din lemn masiv sau stratificat, PVC sau aluminiu, cu geam simplu sau termoizolator, cu emisivitate termica redusa, antiefractie sau antivandali.

Pardoselile, placajele din faianta si gresie, vopsitoriile si zugravelile
- sunt similare cu cele de la casele din caramida, cu observatia ca stratul suport este mult mai plan iar muchiile mult mai ferme si rectangulare decat la tencuielile clasice din mortar.
- Materialele de instalatii, pentru trasee sau obiecte sanitare, electrice sau termice, sunt cele mai moderne ale momentului, fara nici un fel de restrictie privind folosirea lemnului ca material principal de structura.

MONTAJUL

Structura cladirilor poate fi realizata in timp record, pe orice vreme si in orice anotimp, gratie procedeelor de panelizare a peretilor, prin modulare a structurii si prin evitarea procedeelor umede la anvelopa cladirii.
    Pasii necesari pentru montarea unei case sunt prezentati in fotografii:

           

           

           
    In functie de dimensiunile si complexitatea caselor, structura acestora poate fi realizata intr-un interval de 10-20 de zile lucratoare, cu o formatie de 4-5 persoane.
    In conditii optime de lucru pe santier, productivitatea muncii este de 1,5- 2,0 ore/mp suprafata construita.
    

Structura Pereti Interiori Case din Lemn

 Din toate timpurile este cunoscut faptul ca structura peretilor interiori ai unei case din lemn asigura  pastrarea unui microclimat deosebit, propriu doar acestui gen de constructii.

 Indiferent ca este locuinta permanenta sau casa de vacanta, aceasta structura contribuie semnificativ  la inmultirea numarului de avantaje pe care constructiile de lemn le poseda.

 Structura peretilor interiori este asemanatoare cu cea a peretilor exteriori. Functie de rolul peretelui in  structura de rezistenta a constructiei, grosimea acestuia poate avea valori cuprinse intre 50 si 120  mm,  incluzand termoizolare cu vata minerala de 50 mm sau 100 mm si placarile cu gipscarton, OSB  sau lambriu de pe ambele fete.

 Perete pe structura de lemn cu tencuiala minerala la exterior:  

 Perete interior

 Acoperisul
      Este realizat din grinzi portante dispuse pe înclinare (capriori) , cu dimensiuni 50 x 100 sau 70 x 120 mm,
care ramân aparent în camerele de la mansarda. Peste acestea este dispus un sistem sandwich compus din:
lambriu  nut si feder, bariera de vapori,grinzi de aerisire, termoizolatie din vata minerala, g= 70-100mm,
carton asfaltat sau astereala, rigle din lemn 40 x 30 mm,  cu structura pentru tigla, tabla, tegola sau alte
învelitori.

 Tavanul
    Se realizeaza din grinzi rezistente stratificate cu dimensiuni 100 x 140: 120 x 200 mm, care ramân
 aparente, peste care se aseaza un sistem sandwich compus din:
     Varianta A: lambriu de lemn g = 20 mm, folie plastic , rigle 40 x 50mm, cu termo si fonoizolatie si
 dusumea g = 28mm pentru etajul superior;
    Varianta B: lambriu de lemn g = 20 mm, carton asfaltat, sapa din beton armat peste care se monteaza parchet sau gresie.

Pardoseala

•  Se realizeaza în mod clasic din dusumea de rasinoase , g = 28mm, dispusa pe rigle de 40 x 50 mm,

între care se aseaza termoizolatia.

•  La cerere se poate monta: parchet, gresie, mocheta, etc.  

Izolarea termica a pardoselilor la cladirile de locuit

Bazat pe acelasi principiu al izolatiei inversate, placile de Floormate si Perimate INS sunt utilizate deasemenea si pentru izolarea fundatiilor in cazul in care exista o presiune a apei in sol. Astfel, combinat cu izolarea peretilor subsolurilor cu Perimate, se realizeaza o protectie termica globala a elementelor de constructie in contact direct cu solul. In cazul unor incarcari mecanice mai mari se pot utiliza Floormate 500.
Floormate 200 constituie deasemenea o solutie eficienta si de lunga durata si pentru izolarea pardoselilor intermediare: pardoseli deasupra spatiilor naincalzite sau pardoselile mansardelor.
La izolarea pardoselilor bailor, bucatariilor sau spalatoriilor, placile Floormate nu sunt afectate de umezeala in cazul unor scurgeri accidentale prin finisajul pardoselii.
Izolarea pardoselilor umede[1]

Materiale cu structura plastica, care se amesteca cu apa, asa cum este cazul betonului, se folosesc ca strat de baza, sapa, pentru pardoseala. Se vor folosi placi din vata minerala de sticla, URSA GLASSWOOL®, cu densitate mare pentru a atenua zgomotele de impact intre camere, pe directie orizontala si verticala.

Materiale necesare:
1. Placi din polistiren extrudat URSA® XPS
2. Bariera contra vaporilor
3. Banda URSA® GLASSWOOL

Izolarea pardoselilor cu montaj uscat

Panourile din fibre lemnoase, cum ar fi OSB sau PAL, sunt folosite ca strat suport pentru pardoseli. Se vor folosi placi din vata minerala de sticla, URSA GLASSWOOL®, cu densitate mare pentru a atenua zgomotele de impact intre camere, pe directie orizontala si verticala.

Materiale necesare:
1. Placi de vata minerala de sticla, izolanta  URSA® TL-T, TL-TK, TL-TT 
2. Bariera contra vaporilor
3. Banda adeziva

Izolarea intre grinzile de lemn

Saltele sau placile izolatoare URSA GLASSWOOL® sunt folosite pentru umplerea zonelor dintre grinzi, fasigurand izolarea termica si acustica intre camerele de etaje diferite.Pentru o mai buna izolare se va folosi deasemeni, banda URSA® TRS.

Materiale necesare:
1. Sipca lemn
2. Vata minerala de sticla URSA® LHF, VF, VL 

ISOVER IZOLATII

Pastrati linistea tavane si pardoseli, izolarea termica si fonica au acelasi scop de a oferi oamenilor posibilitatea de a se relaxa in liniste in casa lor. Arhitectura pentru oameni.Metode Isover ce ofera buna dispozitie.  "Bucura-te de viata fara sa deranjezi vecinii"     Dale (screeds) flotante elastice pe pardoseli rigide Acestea imbunatatesc eficient izolarea zgomotelor generate de impact. Se comporta ca si un izolator imbunatatind astfel atenuarea fonica. Dalele flotante sunt usor de manuit si au un strat izolant elastic ce le imbunatateste calitatile izolante. In acest caz, izolatorul zgomotului de impact (al pasilor pe podea) va fi indeplinit de stratul izolator al dalelor. Trebuie avut grija ca peretii si instalatiile sa fie separate intre ele cu materiale izolante elastice si moi. Proprietati de izolare acustica Efectul de izolare acustica oferit de dalele flotante se obtine din rigiditate dinamica a stratului izolator si masa a acestor dale cu cat sunt mai putin rigide materiaalele absorbantele cu atat mai mare este rezistenta lor si efectul asupra zgomotelor de impact. Dalele izolatoare Isover prezinta valori ale rigiditatii care se afla sub valorile standard Conform Suplimentului 1 al DIN 4109. Aceasta inseamna incredere deplina atunci cand se proiecteaza sisteme de izolare fonica. Metode de imbunatatire ale izolarii zgomotelor de impact. Sistemele izolatoare care folosesc dale flotante vor reduce semnificativ nivelul zgomotelor generate la contactul dintre pasi si pardoseala creand un mediu silentios in locuinta ta. De aceea, protectia impotriva zgomotului de impact va deveni mai buna cu cat valorea nivelului zgomotului de impact va fii mai mica (L’n,w). Masuratori ale zgomotelor de imapact ΔLw va fii cu atat mai mare cu cat valoarea rigiditatii stratului izolant va fi mai mica iar cantitatea folosita pe unitate de suprafata mai mare.   Influenta benzii izolatoare perimetrale Influenta benzii izolatoare perimetrale Testarile intreprinse pe pardoseli de tipul acesta au demonstrat ca vata minerala elastica ofera o imbunatatire a atenuarii zgomotului produs cu pana la 7 dB mai mult decat in cazul celei rigide. Dale flotante de vata minerala elastica se comporta ca si cu m nu ar exista nici o conexiune intre dala flotanta si peretii inconjuratori. In obtinerea unei izolari fonice bune un rol foarte important il benda izolatoare perimetrala.   Pardoseli de Beton - 40 mm Placa de beton pe    strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 13/10  - 40 mm Placa de beton pe    strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 35/30  - 55 mm Placa de beton pe    strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 40/35  ÄLw,R = 29 dB   ÄLw,R = 35 dB ÄLw,R = 36 dB   Pardoseli cu dala flotanta de ipsos - 40 mm sapa de ipsos pe    strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 13/10  - 40 mm sapa de ipsos pe    strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 25/20  - 40 mm sapa de ipsos pe    strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 40/35  - 40 mm sapa de ipsos pe    strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 25/20 si EPS impact     sound Izolatii pe board 22/20  ÄLw,R = 25 dB   ÄLw,R = 32 dB ÄLw,R = 34 dB ÄLw,R = 35 dB   Dala flotanta din mastic bituminos - 25 mm mastic bituminos    Beton pe strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 12/10  - 25 mm mastic bituminos    Beton pe strat de separare - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 22/20  ÄLw,R = 25 dB   ÄLw,R = 27 dB   Pardoseli cu dale flotante din placi prefabricate - 22 mm dale prefabricate - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 12/10 pe bariera hidrofuga - 22 mm dale prefabricate - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 22/20 pe bariera hidrofuga - 22 mm dale prefabricate - Izolatii Isover pentru zgomot de impact 32/30 pe bariera hidrofuga ÄLw,R = 16 dB   ÄLw,R = 22 dB ÄLw,R = 24 dB   Izolarea unui planseu exterior in consola ÄLw = 33 dB LnTw = 41 dB ÄRw = 15 dB Rw = 74 dB U = 0,17 W/m²K cm 0,7 5,0 3,0 16,0 8,0 10,0 1,9 4,0 1,2 2328 Alcatuire Parchet lipit Sapa din mortar de ciment Bariera contra vaporilor Placa de izolatie Isover 35/30 pentru zgomot de impact Placa de beton Vata de sticla isover pentru izolatie termica Vata de sticla isover pentru izolatie termica Placa aglomerata (V100) Vata minerala bazaltica pentru termosistem Tencuiala speciala in doua straturi: 0,7 cm grundul si plasa din fibra de sticla inglobata , 0,5 cm stratul de tencuiala pentru finisaj     Pardoseli deasupra solului   Pardoseli cu dala flotanta deasupra solului ÄLw = 34 dB LnTw = 44 dB ÄRw = 10 dB Rw = 66 dB U = 0,21 W/m²K cm 1,5 5,0 3,5 4,0 0,5 12,0 14,0 2221 Alcatuire Parchet Strat de egalizare Dala flotanta din mortar de ciment Bariera contra vaporilor Placa de izolatie Isover40/35 pentru zgomot de impact Beton de protectie Membrana pentru protectie hidrofuga Placa pardoselii Polistiren extrudat Balast   Pardoseli cu dala flotanta,deasupra solului pentru camere cu umiditate crescuta ÄLw = 32 dB LnTw = 44 dB ÄRw = 10 dB Rw = 68 dB U = 0,19 W/m²K cm 0,8 0,3 5,0 5,0 5,0 4,0 0,5 12,0 14,0 2222 Alcatuire Placi ceramice Adeziv pentru placile ceramice Masa de spaclu pentru etansare Sapa din mortar de ciment Bariera contra vaporilor Placa de izolatie Isover 50/50 pentru zgomote de impact Strat de separare Material de umplutura Beton de protectie Membrana pentru protectie hidrofuga Placa pardoselii Polistiren extrudat Balast Pardoseala din lemn deasupra solului ÄLw = 24 dB LnTw = 52 dB Rw = 58 dB U = 0,16 W/m²K cm 1,5 2,5 7,5 3,0 4,0 0,5 14,0 2224 Alcatuire Parchet Dusumea oarba din scandura Bariera contra vaporilor Vata minerala dispusa intre rigle de lemn5/8 cm, strat de separare Placa de izolatie Isover30/30 Beton de protectie Strat de separare Membrana pentru protectie hidrofuga Placa pardoselii Polistiren extrudat Balast   Pardoseli cu dal aflotanta din placi aglomerate V100 in doua straturi deasupra solului ÄLw = 34 dB LnTw = 41 dB ÄRw = 10 dB Rw = 67 dB U = 0,21 W/m²K cm 0,5 3,8 5,0 4,0 0,5 12,0 2225 Alcatuire Mocheta Placi aglomerate din lemn V100 in doua straturi 2x19 Bariera contra vaporilor Placa de izolatie Isover50/50 Strat de separare Beton de protectie Membrana pentru protectie hidrofuga Placa pardoselii Polistiren extrudat Balast   Pardoseli pe distantieri TEL deasupra solului ÄLw = 30 dB LnTw = 52 dB ÄRw = 10 dB Rw = 62 dB U = 0,15 W/m²K cm 1,5 3,2 24,0 0,5 2226 Alcatuire Parchet Bariera contra vaporilor Placi aglomerate DP pe distantiere TEL Vata de sticla isover placi in doua straturi (2 x 12 cm) Strat de separare Membrana pentru protectie hidrofuga Placa pardoselii Balast     Plansee intermediare cu dala flotanta   Pardoseli cu dala flotanta la planseele dintre etaje ÄLw = 35 dB LnTw = 43 dB ÄRw = 10 dB Rw = 65 dB U = 0,49 W/m²K cm 0,3 5,0 4,5 4,0 2421 Alcatuire Linoleum Dala flotanta din beton sau mortar de ciment Strat de separare Placa de izolatie Isover50/45 pentru zgomot de impact Strat de separare Beton Polystyrol in care sunt inglobate instalatiile Planseu din corpuri ceramice su suprabetonare de 5 cm Strat de tencuiala cu mortar de var-ciment   Pardoseli la pansee intermediare cu dala flotanta pentru incaperi cu umiditate marita ÄLw = 34 dB LnTw = 41 dB ÄRw = 10 dB Rw = 67 dB U = 0,21 W/m²K cm 1,0 0,5 5,0 5,0 5,0 28,0 2422 Alcatuire Placi ceramice Adeziv pentru placile ceramice Masa de spaclu pentru etansare Dala flotanta din beton sau mortar de ciment strat de separare Placa de izolatie Isover50/50 pentru zgomot de impact strat de separare Umplutura de protectie Planseu din elemente cu goluri si suprabetonare 5cm Strat de tencuiala cu mortar de var ciment   Pardoseli la plansee intermediare si sistem de incalzire inclus in dala flotanta ÄLw = 35 dB LnTw = 38 dB ÄRw = 10 dB Rw = 71 dB U = 0,46 W/m²K cm 1,0 0,5 7,0 6,0 3,0 2423 Alcatuire Placi ceramice Adeziv pentru placile ceramice Dala flotanta din beton sau mortar de ciment cu sistemul de incalzire inclus strat de separare Placa de izolatie Isover60/60 pentru zgomot de impact strat de separare Umplutura din nisip uscat Placa de beton armat Strat de tencuiala cu mortar de var ciment   Pardoseli din lemn la plansee intermediare ÄLw = 24 dB LnTw = 54 dB Rw = 56 dB U = 0,39 W/m²K cm 1,5 2,5 7,5 2,0 23,0 2424 Alcatuire Parchet Dusumea oarba din lemn strat de separare Vata minerala dispusa intre rigle de lemn 5/8 cm, Strat de egalizare Placa de izolatie Isover20/20 pentru zgomot de impact Tavan din corpuri de plaseu cu goluri si suprabetonare de 5 cm Strat de tencuiala cu mortar de var ciment   Pardoseli din panouri de lemn stratificat la plansee intermediare ÄLw = 25 dB LnTw = 48 dB ÄRw = 7 dB Rw = 67 dB U = 0,47 W/m²K cm 0,2 3,8 6,0 2425 Alcatuire Strat PVC Placi aglomerate din lemn V100 in doua straturi 2x19 strat de egalizare Placa de izolatie Isover60/60 pentru zgomot de impact Umplutura pentru protectie Planseu din fasie cu goluri din beton armat Strat de tencuiala cu mortar de var ciment   Pardoseli pe distantiere TEL la plansee intermediare ÄLw = 30 dB LnTw = 45 dB ÄRw = 10 dB Rw = 65 dB U = 0,29 W/m²K cm 1,5 3,2 5,0 30,0 2,4 2,5 5,0 2426 Alcatuire Parchet Placi DP pe distatiere TEL Placi din vata de sticla isover pentru izolatie Planseu nervurat Inchirede cu lemn intre nervuri TEncuiala interioara pe stufit Vata de sticla usoara intre elementele metalice de prindere a placilor din gips carton Placi din gips-carton   Pardoseli cu dala flotanta la plansee intermediare cu grinzi din lemn LnTw = 42 dB Rw = 67 dB U = 0,19 W/m²K cm 0,5 5,0 3,0 2,2 18,0 4,0 1,25 2428 Alcatuire Linoleum elastic Dala flotanta din sapa sau beton cu ciment strat de separare Placa Isover35/30 pentru izolatie la zgomot d Placi din lemn aglomerat Vata de sticla usoara Isover intre grinzile din lemn Profile metalice cu prindere elastica Placa gips-carton ignifuga Placa gips-carton ignifuga     Pardoseli din placi aglomerate din lemn la plansee intermediare cu grinzi de lemn LnTw = 48 dB Rw = 63 dB U = 0,18 W/m²K cm 0,5 3,8 3,5 1,6 18,0 4,0 2429 Alcatuire Linoleum Placi aglomerate in doua straturi 2x19mm lipite si prinse in suruburi Strat de separare Placa de izolatie Isover35/35 pentru zgomot de impact Placa aglomerata Vata de sticla usoara Isover intre grinzile din lemn Profile metalice cu prindere elastica Placa gips-carton ignifuga Placa gips-carton ignifuga     Pardoseli la ultimul etaj   Pardoseli la planseu de pod necirculabil Rw = 55 dB U = 0,12 W/m²K cm 1,5 22,0 20,0 10,0 2521 Alcatuire Tencuiala interioara Planseu din elemente ceramice cu suprabetonare Bariera contra vaporilor Vata de sticla usoara Isover pentru izolatie termica Vata de sticla usoara Isover pentru izolatie termica     Pardoseli la un planseu de pod circulabil ÄLw = 24 dB LnTw = 53 dB Rw = 61 dB U = 0,14 W/m²K cm 1,5 20,0 8,0 16,0 2522 Alcatuire Tencuiala interioara Elemente prefabricate de planseu din beton armat cu supra betonare Bariera contra vaporilor Placa de izolatie Isover80/80 pentru zgomot de impact Produs combinat : placa ISOVER din vata de sticla pe placa de gips carton Placa de gips-carton armata cu fibra de sticla   Pardoseli pe distantieri TEL la planseul de pod ÄLw = 30 dB LnTw = 50 dB ÄRw = 10 dB Rw = 64 dB U = 0,15 W/m²K cm 3,2 12,0 12,0 23,0 1,5 2524 Alcatuire Placa DP pe distantieri TEL picioruse distantare Vata de sticla isover pentru izolatie termica Vata de sticla isover pentru izolatie termica Bariera contra vaporilor Planseu cu corpuri ceramice si suprabetonare Tencuiala interioara Izolarea ultimului planseu in cazul unui acoperis cu capriori realizati din scanduri solidarizate cu cuie Rw = 61 dB U = 0,15 W/m²K cm 18,0 12,0 20,0 1,5 2526 Alcatuire Vata de sticla usoara Isover intre scandurile solidarizate cu cuie Vata de sticla usoara Isover intre elementele de reazene de lemn Planseu de beton armat Tencuiala interioara   Izolarea unui acoperis ce are elemente de rezemare a invelitorii in panta Rw = 58 dB U = 0,15 W/m²K cm 2,7 20,0 12,0 16,0 2527 Alcatuire Invelitoare din tabla Astereala si strat de protectie hidrofuga Spatiu de aer pentru ventilare Vata de sticla usoara Isover intre reazemele in panta pentru astereala Vata de sticla usoara Isover intre elementele de reazem din lemn Planseu din beton armat Tencuiala interioara